Premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu a fost, marţi dimineaţă la Palatul Victoria, unde s-au aflat o parte dintre liderii coaliţiei, printre care şi preşedintele PDL Emil Boc, pentru discuţii finale privind noul guvern.

[b]UPDATE 10:12 - Premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu şi preşedintele PDL Emil Boc au plecat împreună de la Palatul Victoria, cu aceeaşi maşină, spre Parlament, unde urmează să aibă o întâlnire cu grupul parlamentar al PDL, înainte de a anunţa componenţa noului Guvern pe care îl va propune Legislativului.

• Cabinetul Predoiu este în şedinţă la Guvern
  

Guvernul condus de premierul interimar Cătălin Predoiu s-a reunit în şedinţă la Palatul Victoria, în timp ce premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu are discuţii finale cu liderii coaliţiei, într-o altă sală a clădirii, privind componenţa noului Cabinet.

Pe ordinea de zi a Guvernului condus de Predoiu se află doar proiecte de hotărâri pentru aprobarea unor lucrări de consolidare de poduri, exproprieri de terenuri pentru construcţia de drumuri, refacerei de sisteme rutiere, modificări de inventar al bunurilor din domeniul public al statului, atestarea unor domenii publice.

Predoiu a anunţat că, potrivit legii, Guvernul interimar nu va adopta decât hotărâri pentru administrarea treburilor publice, nu ordonanţe, ordonanţe de urgenţă sau proiecte de legi.

Marţi seara, Ungureanu şi liderii coaliţiei au aprobat programul de guvernare al noului Cabinet şi lista miniştrilor[color:8477=#333], fără ca deocamdată să fie însă stabilită şi [color:8477=#0494e1 !important]persoana care va prelua Ministerul Economiei, după ce Vass a renunţat la acest portofoliu.

"A fost aprobat programul de guvernare şi lista cu miniştri, dar fără Vass. Pentru protocolul solicitat de UDMR, vor mai fi discuţii", au declarat, marţi seara, agenţiei MEDIAFAX surse participante la şedinţa coaliţiei.

Lista miniştrilor care vor forma noul Guvern urmează să fie anunţată miercuri dimineaţă de către premierul desemnat.

Andreea Paul Vass a anunţat, marţi seară, că a refuzat nominalizarea pentru portofoliul Economiei, menţionând că "argumentele sunt în primul rând personale" şi că le mulţumeşte colegilor din PDL pentru încrederea acordată.

[color:8477=#333]Agenţia Naţională de Integritate a anunţat, miercuri dimineaţa, că a constatat că mama Andreei Paul Vass, Mărioara Vass, este în conflict de interese, după ce firma acesteia a primit două [color:8477=#0494e1 !important]contracte în valoare de 21.180 de lei de la Primăria comunei Bobota, judeţul Sălaj, unde aceasta este consilier local.

Pentru portofoliile deţinute de UNPR şi UDMR nu au fost anunţate modificări. De asemenea, Cătălin Predoiu ar urma să conducă în continuare Ministerul Justiţiei, iar Leonard Orban - Ministerul Afacerilor Europene.

UDMR ridică însă condiţii pentru susţinerea noului Guvern, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, precizând că formaţiunea sa doreşte încheierea unui protocol al coaliţiei pe 2012, care să se refere inclusiv la Facultatea de Medicină de la Mureş şi Autostrada Transilvania.

Surse oficiale au declarat, luni seară, agenţiei MEDIAFAX, că liderii coaliţiei au convenit să înceapă încă de marţi dimineaţa consultările pentru formarea viitorului guvern, astfel încât audierile în Parlament ale noilor miniştri să fie încheiate cel târziu miercuri. După finalizarea audierilor va urma votul în Parlament pentru noul Cabinet, toate procedurile de învestire a noului Cabinet fiind preconizate să se încheie cel târziu joi.
[/b]

[color:f9ae=#333]Premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu şi liderii coaliţiei au aprobat programul de guvernare al noului Cabinet şi lista miniştrilor, fără ca deocamdată să fie însă stabilită şi [color:f9ae=#0494e1 !important]persoana care va prelua Ministerul Economiei, după ce Vass a renunţat la acest portofoliu.
[color:f9ae=#333]
"A fost aprobat programul de guvernare şi lista cu miniştri, dar fără Vass. Pentru protocolul solicitat de UDMR, vor mai fi discuţii", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse participante la şedinţa coaliţiei.

La ora transmiterii acestei ştiri, discuţiile dintre Ungureanu şi liderii coaliţiei, care au început în jurul orei 20.00, sunt în desfăşurare.

[b]Lista miniştrilor care vor forma noul Guvern urmează să fie anunţată miercuri dimineaţă de către premierul desemnat.

Gabriel Berca, Cristian Petrescu, Alexandru Nazare, Stelian Fuia, Cătălin Baba, Răzvan Mustea, Claudia Boghicevici şi Bogdan Drăgoi sunt propunerile PDL pentru miniştri în Cabinetul Ungureanu, au declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, surse din partid.

Andreea Paul Vass a anunţat, marţi seară, că a refuzat nominalizarea pentru portofoliul Economiei, menţionând că "argumentele sunt în primul rând personale" şi că le mulţumeşte colegilor din PDL pentru încrederea acordată.

Pentru portofoliile deţinute de UNPR şi UDMR nu au fost anunţate modificări. De asemenea, Cătălin Predoiu ar urma să conducă în continuare Ministerul Justiţiei, iar Leonard Orban - Ministerul Afacerilor Europene.

UDMR ridică însă condiţii pentru susţinerea noului Guvern, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, precizând că formaţiunea sa doreşte încheierea unui protocol al coaliţiei pe 2012, care să se refere inclusiv la Facultatea de Medicină de la Mureş şi Autostrada Transilvania.

Surse oficiale au declarat, luni seară, agenţiei MEDIAFAX, că liderii coaliţiei au convenit să înceapă încă de marţi dimineaţa consultările pentru formarea viitorului guvern, astfel încât audierile în Parlament ale noilor miniştri să fie încheiate cel târziu miercuri. După finalizarea audierilor va urma votul în Parlament pentru noul Cabinet, toate procedurile de învestire a noului Cabinet fiind preconizate să se încheie cel târziu joi.


[/b]

[color:481e=#333]Noul guvern nu are multe luni la dispoziţie, dar cu o abordare corectă poate aşeza economia pe un [color:481e=#0494e1 !important]nou drum. Absorbţia de fonduri europene, restructurarea companiilor de stat au mai fost listate printre cele mai importante măsuri care trebuie avute în vedere, dar acum trebuie pusă pe masă cea mai spinoasă chestiune a ultimelor decenii: depopularea României ca urmare a dispariţiei locurilor de muncă, ca urmare a dezindustrializării teribile prin care a trecut economia în ultimul deceniu.
[color:481e=#333]
[color:481e=#333]Orice fel de măsuri ar fi în acest moment necesare pentru a recrea [color:481e=#0494e1 !important]locuri de muncă şi statul trebuie să se implice neapărat dacă vrea să mai aibă cetăţeni care să plătească taxe în 2020, potrivit Zairului Financiar.

[b]Accelerarea absorbţiei de fonduri europene trebuie să fie prioritatea nr. 1. Premierul trebuie să răspundă direct pentru acest lucru.

[color:481e=#333]Guvernul şi-a asumat pentru 2012 o absorbţie de 5 miliarde de [color:481e=#0494e1 !important]euro fonduri europene, de opt ori mai mult decât în 2011. În condiţiile în care sursele financiare externe sunt greu de găsit şi scumpe, iar constrângerile bugetare nu lasă loc de stimulare economică, fondurile europene reprezintă singura soluţie pentru a ridica economia. Pentru aceasta, este important ca Leonard Orban să aibă într-adevăr putere în viitorul guvern şi să tragă la răspundere responsabilii celor şapte axe sectoriale din ministere, iar cele mai importante proiecte de investiţii pe bani europeni să fie urmărite direct pe teren.
[color:481e=#333]
Guvernul a schiţat anul trecut o listă cu 100 de investiţii ce urmează a fi făcute cu fonduri de la UE, acestea fiind considerate prioritare.

[color:481e=#333]Cele mai multe proiecte de pe această listă sunt cele de transport şi de mediu. Una dintre căile pentru creşterea absorbţiei în economie a banilor de la UE este programul de transport. Aceasta este şi linia pe care au venit printre cele mai mici sume de la Bruxelles. La sfârşitul anului trecut plăţile definitive făcute de UE pentru proiectele de transport se cifrau la 154 milioane de [color:481e=#0494e1 !important]euro, 2,2% din total. Programul de transport pe bani de la UE este vital, în condiţiile în care România are la dispoziţie 4,5 miliarde de euro pentru a dezvolta cu aceşti bani reţeaua locală de autostrăzi.

La fondurile structurale se adaugă fondurile pentru agricultură estimate la 2 miliarde de euro în 2011, din care cea mai mare parte sunt plăţi directe.

Listarea pe bursă a companiilor de stat. Noul Guvern trebuie să continue şi să accelereze programul de listare la bursă a companiilor de stat, asumat de fostul executiv condus de Emil Boc.

Listarea companiilor de stat este cea mai eficientă metodă prin care se pot controla rezultatele financiare ale companiilor de stat şi se poate forţa eficientizarea acestora.

O ordonanţă de urgenţă, 109/ decembrie 2011, stabileşte reguli clare de transparenţă pentru companiile de stat, dar pentru implementarea acestora cel mai eficient este ca societăţile să fie listate astfel încât un număr cât mai mare de acţionari să urmărească situaţiile financiare şi modul în care sunt administrate companiile.

În plus, vânzarea pe bursă a unor pachete de acţiuni aduce bani la buget pentru stat, iar companiile pot derula ulterior majorări de capital pentru a se finanţa de pe piaţă şi pentru a derula ulterior investiţii.

Producătorii de energie Hidroelectrica, Nuclearelectrica, companii care au nevoie de investiţii importante, au anunţat deja că se vor lista la bursă prin majorări de capital.

Plan naţional de creare de locuri de muncă.

Lipsa locurilor de muncă este cea mai gravă problemă cu care se con­fruntă în acest moment România, chiar dacă cifrele şomajului nu ar arăta-o. Pentru că aceste cifre sunt înşelătoare.

Rezultatul recensământului de anul trecut este clar: mulţi dintre cei 2,6 mi­lioane de români care au plecat provin din judeţele dezindustrializate; este clară legătura între dezindustrializare şi depopulare.

Administraţia trebuie să elaboreze rapid un "plan naţional de creare a lo-curilor de muncă". Cum stimulezi crearea de noi locuri de muncă? Prin avan­­tajele pe care le creezi anga­jato­rului, prin sprijinirea la scară naţională a IMM-urilor.

Taxe zero, de exemplu, pe cinci ani pentru orice loc de muncă nou creat (cu condiţia menţinerii lui pentru o perioadă care să fie stabilită) pentru un business cu o cifră de afaceri mai mică de 50.000 de euro pe an; sau taxe zero, dacă angajează 50 de oameni, dintre care jumătate cu studii superioare, astfel că cel care începe o facultate să ştie că are o şansă de a-şi găsi un job; crearea de clus­tere în "oraşele moarte", în loca­lităţile care acum par că nu mai au nicio şansă de supravieţuire.

Apoi: dacă tot au plecat din România 2,6 milioane de oameni, de ce să nu creezi din acest fapt un avantaj? Trebuie examinată ipoteza unui mi­nister al românilor din afara graniţelor. Acesta ar putea să creeze o bază de date solidă: câţi au plecat, câţi copii au cu ei, ce este de făcut să se întoarcă? De ce să nu le pui la dispoziţie instrumente să-şi deschidă în România o afacere?

Dacă tot sunt plecaţi un milion de români în Italia, de ce nu ar învăţa italiana copiii rămaşi acasă astfel încât, odată plecaţi la părinţi, să se integreze mai uşor, dar şi să păstreze legătura cu "acasă", iar părinţii să ştie că rămânerea aici nu-i va crea un obstacol de limbă. Românii plecaţi în străinătate trebuie atraşi să creeze locuri de muncă în România.

Restructurarea companiilor de stat pentru crearea de valoare adăugată în economie.

Guvernul trebuie să aibă o situaţie centralizată a tuturor com­paniilor de stat, iar din de­cem­brie anul trecut există pre­ve­deri legale conform cărora Minis­terul Finanţelor va realiza în fie­care an un raport privind situaţiile financiare ale tuturor companiilor de stat.

Un astfel de raport ar trebui să fie instrumentul de bază de la care pornesc toate analizele şi planurile de restructurare a companiilor din portofoliul statului.

Companiile cu rezultate bune vor putea fi listate la bursă, în timp ce pentru cele cu pierderi trebuie căutate soluţii de restruc­turare sau să fie privatizate.

Pentru companiile cu pro­bleme, precum CFR Marfă, CFR Călători sau Poşta Română este de preferat să se găsească pro­grame de restructurare şi planuri de afaceri care să pornească de la exemplele unor companii similare din străinătate, decât să fie pri­vatizate. Managerii şi consiliile de administraţie ale companiilor de stat trebuie să fie selectaţi pe criterii de competenţă şi să fie evaluaţi pe baza rezultatelor financiare şi să aibă în contractele de mandat obiective clare de profitabilitate.

Transformarea Ministerului Agriculturii în Ministerul Mediului Rural, care să se ocupe de problemele specifice a jumătate din populaţia României şi de dezvoltarea acestui sector.

Înfiinţarea Ministerului Mediului Rural, cristalizarea unei reţele de comunicare comercială între producătorii din mediul rural şi retailerii puternic implantaţi în marile oraşe şi construcţia de depozite pentru fructe şi legume, se numără printre soluţiile pentru dezvoltarea agriculturii locale.

Introducerea unui minister direct responsabil de economia rurală este vitală, în condiţiile în care 45% din populaţie trăieşte în comune şi sate.

Cele opt milioane de oameni din mediul rural, din care o mare parte se ocupă cu agricultura, se află în acest moment în zona gri a economiei, în condiţiile în care varza, cartofii sau pepenii sunt vândute la marginea drumului.

Scoaterea la suprafaţă a sutelor de milioane de euro care se învârt în fiecare an în comerţul cu fructe şi legume poate fi făcută prin construcţia de depozite la marginea marilor oraşe, puncte de legătură între micii producători şi marii retaileri sau direct către populaţie.

Transparenţa este singura cale pentru eficientizarea administraţiei publice şi reducerea cheltuielilor.

Cinci submăsuri pentru transparenţă şi eficienţă:

A. Înfiinţarea unui registru al instituţiilor publice din România, cu alocarea pentru fiecare a unui cod unic de identificare, la fel ca în cazul societăţilor comerciale. Aşa cum cele 600.000 de companii din România au Registrul Comerţului, instituţiile ar trebui să aibă Registrul Administraţiei. Atunci se va vedea în sfârşit câte agenţii, centre şi autorităţi sunt şi câte ar trebui să rămână. Registrul Administraţiei va trebui publicat trimestrial de către Secretariatul General al Guvernului.

B. Obligarea fiecărei instituţii publice să deţină un site propriu (sau să folosească un subsite construit de guvern), unde să publice o serie de date comune obligatorii care să poată fi agregate şi comparate. În comparaţie cu firmele, care au cifra de afaceri, numărul de angajaţi sau profitul disponibile pe site-ul Mfinante.ro sau recom.ro, pentru instituţiile publice din România nu există parametri prestabiliţi prin care să li se poată măsura eficienţa, atât între instituţii, cât şi istoric, de la un an la altul.

C. Publicarea pe site-urile fiecărei instituţii a numelui, funcţiei şi CV-ului fiecărui angajat din instituţie într-un format standard, care să poate fi agregat la nivelul întregii administraţii. Există situaţii acum în care contribuabilii pur şi simplu nici nu cunosc cine şi unde lucrează şi ce atribuţii are pentru a rezolva o problemă.

D. Publicarea pe site-ul fiecărei instituţii publice a tuturor plăţilor făcute, la cel mult trei zile de la tranzacţie, cu următoarele menţiuni: suma, beneficiarul, obiectul plăţii. Aceasta este o prevedere-cheie pentru eficientizarea cheltuielilor publice. Plăţile făcute la o aceeaşi companie sau pe bunuri şi servicii care nu sunt necesare vor fi imediat evidenţiate.

E. Rapoarte trimestriale ale fiecărei instituţii care lucrează cu bani publici să fie publicate pe site şi prezentate în conferinţă de presă în care să se arate gradul de atingere al obiectivelor propuse. Funcţionarii au grijă să îşi inventeze roluri, dar astfel de rapoarte vor permite însăşi evaluarea necesităţii existenţei unor instituţii publice.

Debirocratizarea accelerată a tuturor instituţiilor publice prin reunirea bazelor de date.

Ghişeu unic pentru relaţia cu statul pentru persoanele fizice şi juridice. Cea mai bună măsură pentru sprijinirea mediului de afaceri este debirocra­tizarea.

Este necesară unificarea bazelor de date ale ministerelor într-o bază de dată comună la care să aibă acces prin puncte unice reprezentanţii minis­terelor.

În acest moment nu comunică între ele nici măcar instituţii de sub coor­donarea aceluiaşi minister, cum este cazul Ministerului Muncii, unde Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă nu are acces la baza de date de la Agenţia de Prestaţii Sociale, a Casei de Pensii sau a Inspecţiei Muncii.

De asemenea, bazele de date de la ANAF trebuie să lucreze cu baza de date de la Inspecţia Muncii pentru evaluarea exactă a numărului de salariaţi.

În general, toată relaţia fiscală cu statul a unui contribuabil, persoană fizică sau juridică, trebuie cuprinsă într-un punct unic care să extragă informaţii din toate bazele de date, inclusiv ale autorităţilor locale.

În acest moment, spre exemplu, un proprietar de locuinţă plăteşte im­pozitul pe locuinţă într-un loc, la Direcţia de Taxe din Primărie, dar impozitul pe venitul obţinut din în­chirierea locuinţei, la ANAF.

Fără o legătură între cele două baze de date statul practic nu poate evalua evaziunea din acest sector.

Măsuri speciale pentru oprirea dezindustrializării României şi pentru reindustrializare, pentru oprirea depopulării ţării.

Ministerul Economiei îm­preună cu autorităţile locale trebuie să identifice zonele în care în ultimii 10 ani s-au pierdut peste 20% din populaţie (exemple: Tulcea, Hu­nedoara, Iaşi) şi să găsească soluţii pentru reindustrializare.

Trebuie analizat dacă nu este necesară chiar intervenţia statului prin parteneriate cu industriaşi care au demonstrat că sunt în stare să creeze locuri de muncă în ultimii zece ani (exemplu: Constantin Toma, Romet Buzău - afaceri de 180 mil. euro, Valer Blidar, Astra Vagoane - afaceri de 50 mil. euro).

Statul se poate implica în prima fază chiar cu comenzi, având în vedere achiziţiile de 12 miliarde de euro pe an pentru bunuri şi servicii şi investiţii, dar şi prin sprijinirea ieşirii la export în urma relaţiilor internaţionale la nivel de şefi de state. Se poate avea în vedere modelul chaebol-urilor din Coreea de Sud sau al grupurilor industriale sprijinite de stat din Turcia.

România trebuie cu orice preţ să reînvie întreprinderile in­dustriale, sin­gurele care pot aduce ex­porturi şi creştere a nivelului de trai pe termen lung prin orice mijloace. Altfel, în aşteptarea unor investitori străini există riscul depopulării totale.

Se poate avea în vedere şi condiţionarea investiţiilor de achi­ziţii de la fabrici locale.

De exemplu, producătorii de energie eoliană ar trebui obligaţi să cumpere în proporţie de minim 50% echipamente eoliene de pe piaţa locală dacă vor să primească subvenţii de la stat, care anul acesta vor ajunge la 300 de milioane de euro.

De ce o întreprindere ca UCM Reşiţa, cu 2.200 de angajaţi şi aflată acum în insolvenţă, care produce turbine hidraulice, nu ar putea produce turbine eoliene?

Relansarea programului Prima casă într-o variantă exclusiv în lei şi numai pentru achiziţia de locuinţe noi

Programul Prima casă de stimulare a creditului pentru locuinţe este una dintre puţinele măsuri anti-criză ale guvernului Boc care au funcţionat în piaţă, însă prin modul în care a fost conceput nu a reuşit decât să ţină în viaţă piaţa tranzacţiilor cu apartamente vechi, fără să ajungă să stimuleze construcţia de locuinţe noi, care ar fi avut implicaţii pozitive în lanţ în economie.

De asemenea, din cauza diferenţelor mari de costuri băncile şi clienţii lor s-au orientat practic exclusiv spre finanţările în euro, fiind astfel ratată încă o şansă de încurajare a creditării în moneda naţională, cu atât mai mult cu cât este vorba de un program de stat.

Acum când dobânzile la lei au intrat pe o tendinţă de scădere guvernul are o bună ocazie să reorienteze Prima casă spre lei. Băncile ar putea fi împinse spre această formulă prin realizarea unei scheme de refinanţare prin care bancherii să poată emite obligaţiuni care să aibă în spate pachete de credite Prima casă, iar obligaţiunile respective să fie acceptate de BNR ca garanţie pentru finanţări în lei.

De asemenea, este momentul ca guvernul să îngusteze acest program de sprijin din partea statului doar pentru segmentul locuinţelor noi sau construite de la zero pentru a putea stimula în sfârşit şi industria construcţiilor, nu doar pe cea a mobilei sau a electrocas­nicelor.

Valorificarea terenurilor şi imobilelor statului şi reintroducerea acestora în circuitul economic.

Inventarierea clădirilor sau a terenurilor aflate în administraţia statului şi reintroducerea în circuitul economic prin închirierea clădirilor administrative ce în prezent nu sunt utilizate de guvern sau de instituţiile subordonate executivului.

Problema este însă că aceste active sunt administrate de atât de multe instituţii, încât cu greu se poate face o strategie unitară de folosire a acestora, în condiţiile în care nu există nici o bază de date în care să se regăsească toate imobilele şi terenurile statului.

O altă problemă este evaluarea acestor active, care este de multe ori depăşită. Conform datelor Ministerului de Finanţe, în administrarea Ministerului de Externe se află o serie de clădiri evaluate la valori între 0 lei şi 501 lei, iar astfel de exemple se regăsesc în cadrul majorităţii ministerelor.

Clădirile nefolosite, care nu fac decât să se deterioreze, ar putea fi puse de stat la dispoziţia firmelor pentru deschiderea de sedii, ar putea fi închiriate unor investitori privaţi, aşa cum s-ar putea obţine bani şi din închirierea terenurilor pe termen lung.
[/b]

Vicepreşedintele Gazprom Alexander Medvedev a reiterat marţi că grupul rus nu poate suplimenta livrările de gaze în Uniunea Europeană, aşa cum au solicitat ţările membre din cauza temperaturilor foarte scăzute.

[color:8c39=#333]"În [color:8c39=#0494e1 !important]prima săptămână din februarie am primit cereri de creştere a livrărilor cu 50%. Nu am răspuns pozitiv acestor solicitări", a declarat Medvedev după o întâlnire în Lituania cu premierul din această ţară, Andrius Kubilius.

[b]Medvedev a spus că ţările europene au rezerve suficiente de gaze pentru a evita problemele.

"Consumatorii din Europa nu vor avea de suferit întrucât pot fi utilizate rezerve de gaze suficiente pentru 30 de zile", a arătat oficialul Gazprom.

Europa este afectată de mai multe zile de un val de frig care a dus la moartea a 450 de oameni.

Gazprom, care trebuie să satisfacă necesarul de pe piaţa din Rusia, afectată la rândul ei de temperaturile foarte scăzute, a anunţat duminică faptul că nu poate majora livrările în UE.

Grupul a recunoscut totodată că a redus livrările de gaze cu 10% timp de mai multe zile, dar că acestea au revenit ulterior la nivelul normal.

Ţările din UE importă patru cincimi din necesarul de gaze, iar achiziţiile din Rusia reprezintă o treime din importurile europene.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Marlene Holzner, a declarat luni că livrările de gaze din Rusia au crescut, dar nu sunt încă la nivelul de dinainte de săptămâna trecută în România, Germania şi Italia.

Consumul de gaze din România a atins în ultimele zile valori record, depăşind 70 de milioane de metri cubi pe zi. Importurile reprezintă în această perioadă aproximativ 25% din consum, diferenţa fiind asigurată cu gaze din producţia internă şi depozite.
[/b]

[color:bc2c=#333]Demisia lui Emil Boc ar putea fi o avertizare pentru politicienii est-europeni, în timp ce protestele din România arată o [color:bc2c=#0494e1 !important]schimbare de viziune a cetăţenilor din fostele state comuniste, susţine un cercetător român din Statele Unite, într-un comentariu publicat în ediţia online a Financial Times.
[color:bc2c=#333]
[color:bc2c=#333]Comentând un articol publicat luni pe blogul cotidianului [color:bc2c=#0494e1 !important]economic britanic şi intitulat "România: Băsescu aruncă zarurile", Cornel Ban, doctor în relaţii internaţionale şi politici comparate la Universitatea din Maryland, SUA, susţine că, într-adevăr, [b]demisia premierului român Emil Boc este mai degrabă rezultatul calculului electoral calm decât al panicii în faţa protestelor populare. "Dar acest lucru are o semnificaţie mai extinsă, deoarece ar putea fi canarul din mină pentru regiune", afirmă el.

Potrivit lui Ban, această demisie ar putea semnala că preţul social al austerităţii şi privatizarea unor servicii de bază nu mai pot fi ignorate de politicienii est-europeni în această perioadă în care împrumuturile şi emigrarea nu mai reprezintă soluţii viabile pentru cetăţenii din statele postcomuniste.

În al doilea rând, protestele au servit nu numai ca supapă pentru frustrarea antiguvernamentală, ci şi ca loc de deliberare în legătură cu reformele necesare. Aceste deliberări au permis apariţia pe scena societăţii civile a primelor organizaţii cu origini de stânga din România şi a unor reţele a căror diversitate şi critică a varietăţii capitalismului din România au luat prin surprindere autorităţile.

Cornel Ban a absolvit doctoratul la Universitatea din Maryland cu disertaţia "Neoliberalismul în transformare: Idei şi schimbări economice în Spania şi Romania". Ban este director adjunct al Programului Studii de Dezvoltare la Institutul Watson pentru studii Internaţionale din cadrul Universităţii Brown din Rhode Island.
[/b]

[color:ba68=#333]Circulaţia este închisă, miercuri dimineaţă, pe autostrada A2 Bucureşti - Feteşti şi pe 46 de drumuri naţionale, iar pe unele tronsoane de [color:ba68=#0494e1 !important]drum este restricţionat traficul greu, autostrada A1 şi Centura de Nord a Capitalei fiind redeschise, a anunţat CNADNR.
[color:ba68=#333]
[b]UPDATE 10:15 - Toate aeroporturile sunt deschise, patru curse au întârzieri pe Aeroportul Băneasa

Toate aeroporturile sunt deschise, nu sunt zboruri anulate, pe Aeroportul Băneasa fiind patru curse cu întârzieri mai mari de 30 de minute, potrivit situaţiei anunţate miercuri dimineaţă de Ministerul Transporturilor.

Traficul se desfăşoară normal pe toate aeroporturile, nicio cursă nefiind anulată din cauza vremii.

Pe Aeroportul Băneasa sunt patru curse care au întârzieri mai mari de 30 de minute.

UPDATE 10:05 - Patru porturi sunt închise şi două nave sunt blocate pe Dunăre din cauza gheţii, potrivit situaţiei anunţate miercuri dimineaţă de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Conform situaţiei înregistrate până la ora 9.00, sunt închise patru porturi şi se operează în condiţii de iarnă.

Două nave sunt blocate pe Dunăre din cauza podurilor de gheaţă, restul navelor fiind în porturi.

Cursele de pasageri sunt în continuare suspendate din cauza gheţii pe rutele Crişan - Caraorman, Crişan - Mila marină 23 sat, Tulcea - Periprava, Tulcea - Sfântu Gheorghe şi Tulcea - Sulina.

UPDATE 10:00 - Patru trenuri sunt blocate pe trasee, alte 150 sunt anulate miercuri, iar opt secţii de circulaţie sunt închise, a anunţat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Potrivit situaţiei anunţate până la ora 9.00, din cele 1.947 de trenuri de călători au fost anulate 150, fiind închise opt secţii de circulaţie.

Patru trenuri de călători cu probleme sunt prioritare pentru miercuri. Astfel, trenul 1732 cuplat cu trenul 1.574 de pe ruta Galaţi - Bucureşti sunt staţionate de mai multe ore în gara Făunei. Cei aproximativ 500 de călători aflaţi în trenuri au primit alimente şi apă de trei ori, au precizat reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

De asemenea, un alt tren de pe ruta Galaţi Bucureşti, în care sunt aproximativ 100 de călători, staţionează de marţi, de la ora 18.00, la Tecuci.

Trenul 382 de pe ruta Moscova - Sofia staţionează de marţi, de la ora 18.00, la Târnavele, în direcţia Videle, fiind aşteptate pluguri de deszăpezire pentru ca garnitura să fie întoarsă la Bucureşti.

De asemenea, pe 12 linii locomotivele electrice au fost înlocuite cu locomotive Diesel, din cauza vântului şi a poleiului depus pe firele electrice. Înaintea trenurilor merg pluguri, pentru fluidizarea traficului.

UPDATE 09:50 - Circulaţie închisă pe autostrada A2 Bucureşti - Feteşti şi pe 46 de drumuri naţionale

Traficul a fost redeschis pe autostrada A1, pe Centura de Nord a Capitalei (între A1 şi DN 3), pe DN 22B Brăila - Galaţi, DN 7 Bucureşti - Piteşti, DN 65A Roşiorii de Vede - Salcia, între kilometrii 25 şi 51, DN 1A Bucureşti - Blejoi, DN 15D Piatra Neamţ - Roman şi DN 24C Manoleasa Prut - Rădăuţi Prut.

[color:ba68=#333]Circulaţia este închisă pe autostrada A2 Bucureşti - Feteşti, pe Centura de Sud a Capitalei, şi pe DN 1D Albeşti - Urziceni, DN 22 Râmnicu Sărat - Brăila, DN 23A Gologanu - Ciorăşti, DN 23B Măicăneşti - Ciorăşti, DN 2C Costeşti - Slobozia, DN 2N Bogza - Jitia, DN 2R Jitia - Vintileasca, DN 2B Buzău - Galaţi - frontiera cu Republica Moldova, DN 11A Bârlad - Oneşti, DN 2D Focşani - limita cu judeţul Covasna, DN 2M Focşani - Odobeşti - Andreiaşu de Jos, DN 23 Focşani - Brăila, DN 2L Tişiţa - Satu [color:ba68=#0494e1 !important]Nou, DN 24 Tişiţa - Vaslui, DN 2 Bucureşti - Adjud, DN 25A Fundeni - Năneşti, DN 5A Mogoşeşti - Izvoarele, DN 24D Bârlad - Cuca - Tuluceşti, DN 2A Urziceni - Hârşova - M.Kogălniceanu, DN 31A Olteniţa - Mănăstirea, DN 3A Lehliu - Feteşti, DN 3B Călăraşi - Feteşti - Vlădeni, DN 3 limita judeţului Ilfov - Călăraşi, DN 4 limita judeţului Ilfov - Olteniţa, DN 21 Brăila - Slobozia - Călăraşi, DN 25 Tecuci - Şendreni, DN 26 Murgeni - Blăgeşti, DN 31 Cuza Vodă - Olteniţa, DN 41 Olteniţa - Daia, DN 21A Bărăganu - Ţăndărei, DN 22A Hârşova - Cataloi, DN 22D Măcin - Caugagia, DN 22E Brătianu - Gărvan, DN 22F Horia - Nalbant, DN 1B Ploieşti - Mizil - Buzău, DN 5 Bucureşti - Giurgiu, DN 51 Izvoarele - Zimnicea, DN 65A Roşiorii de Vede - Salcia şi Buzoeşti - Surduleşti, DN 5C Giurgiu - Zimnicea, DN 61 Ghimpaţi - Corbii Mari, DN 51A Zimnicea - Piatra, DN 6 Mihăileşti - Prunaru, DN 65E Roşiorii de Vede - Furculeşti, DN 2F Bacău - Vaslui şi DN 24A Murgeni - Huşi, potrivit situaţiei înregistrate până la ora 9.30 şi anunţate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Traficul greu este restricţionat pe 14 drumuri naţionale. Astfel, pe autostrada A2 tronsonul Feteşti-Cernavodă, DN 2A Constanţa-M.Kogălniceanu, DN 22C Cernavodă-Basarabi, DN 3 Basarabi - Constanţa, DN 71 Moroieni - Sinaia, DN 22 Măcin - Tulcea - limita judeţului Constanţa, DN 22B Brăila - Galaţi, DN 6 Bucureşti - Mihăileşti şi Alexandria - Prunaru, DN 10 Braşov - Buzău, DN 1 Bucureşti - Ploieşti este restricţionat traficul pentru maşinile de peste 3,5 tone, iar pe autostrada A1 Piteşti - Bucureşti, pe DN 1A Blejoi - Vălenii de Munte - Săcele, DN 2 Adjud - Bacău, DN 2 Roman - Bacău (pe sensul spre Bacău) sunt restricţii pentru maşinile de pentru 7,5 tone.

[color:ba68=#333]Şoferii sunt sfătuiţi să nu pornească la drum dacă nu este absolut [color:ba68=#0494e1 !important]necesar. În cazul în care călătoria nu poate fi amânată, şoferii trebuie să-şi echipeze maşinile cu anvelope de iarnă şi să aibă lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip, o rezervă de combustibil, precum şi sistem de climatizare-dezaburire funcţional.

În cazul în care traficul rutier se întrerupe din cauza zăpezii, şoferii sunt sfătuiţi să oprească autovehiculele în afara părţii carosabile, pentru a permite utilajelor de deszăpezire să intervină.

[color:ba68=#333]Nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de [color:ba68=#0494e1 !important]drum public constituie contravenţie şi se sancţionează cu reţinerea permisului de conducere pentru o perioadă de 60 de zile şi cu amendă de la 6 la 8 puncte, respectiv de la 420 la 560 de lei.

Şoferii sunt obligaţi să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor când carosabilul este acoperit cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă.
[/b]

[color:3ad6=#333]Căderea economiei româneşti a fost cauzată de reducerea dramatică a investiţiilor străine directe după 2008, iar [color:3ad6=#0494e1 !important]banca centrală nu poate susţine singură prin canalul dobânzii revenirea pe creştere, singura soluţie fiind atragerea de [color:3ad6=#0494e1 !important]fonduri europene, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
[color:3ad6=#333]
"Bineînţeles că (scăderea dobânzii - n.r.) va stimula creşterea economică, dar nu vrem să transmitem mesajul următor: că este şi sarcina şi obiectivul şi puterea BNR, că putem să stimulăm singuri creşterea economică cu reducerea ratei de politică monetară. Este un mesaj fals, nu ajută nimănui. Iar discuţiile de genul: dacă ar fi redus mai repede nu ştiu ce s-ar fi întâmplat, sau trebuia să reducă de anul trecut... nu sunt corecte pentru că distorsionează nu doar discursul public, dar şi dezbtarea", a spus Isărescu.

[b][color:3ad6=#333]El a arătat că România a avut în ultimii ani o modificare cantitativă majoră constând în scăderea investiţiilor străine directe şi a împrumuturilor externe pe [color:3ad6=#0494e1 !important]termen mediu şi lung cu 14 miliarde de euro, de la 16 miliarde de euro în 2008 la circa 2 miliarde de euro în 2011.
[color:3ad6=#333]
"Făceţi o comparaţie, de la 16 miliarde euro la maxim 2 miliarde, un delta de 14 miliarde euro, de unde se ai creştere economică, o asemenea variaţie a formării brute de capital. Asemenea variaţii cantitative nu pot fi contrabalansate numai de politica monetară, trebuie să fie să existe şi ceva cantitativ. Scăderea ratei de dobândă, dacă ar fi să contrabalansezi o aemenea variaţie, ar trebui să găsească altceva, investiţii interne, din asemenea reduceri de rate să apară investiţii interne de 14 miliarde de euro", a continuat Isărescu.

[b]Şeful băncii centrale este de acord că reducerea ratei de politică monetară stimulează creşterea şi stimulează creditul, dar comparativ cu ce s-a întâmplat în trecut, aceste creşteri potenţiale vor fi mult mai mici.

"Pe ce am sperat noi când credeam că ajustarea în România va fi mai mică şi recesiunea nu va fi atât de adâncă? Mizam pe o compensare a acestei scăderi cu fonduri UE. Iar fondurile UE nu au crescut deloc. Intrările nete de la Uniunea Europeană au cam rămas la acelaşi nivel. (...) Ne arată o oportunitate pierdută. Toată lumea spune că să tragi fonduri europene este greu. Nu îmi vine să cred. Adică să tragi fonduri gratuite este greu şi fonduri care costă, dobânzi, şi aşa mai departe este uşor? Poate-mi explică şi mie cineva", a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR crede însă că oportunitatea pierdută poate fi privită şi ca o oportunitate viitoare, iar în acest moment procesul de reluare a creşterii economice şi a dezinflaţie depinde cu desoebire de maniera în care România va putea începe să absoarbă fondurile europene.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis săptămâna trecută să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 5,75% la 5,5% pe an, la un nou minim istoric.
[/b][/b]

Şedinţa Parlamentului în care urmează să fie dat votul pentru învestirea Guvernului Ungureanu a început, joi, în sală fiind prezenţi 237 de parlamentari, cvorumul de 232 de parlamentari fiind îndeplinit. Şedinţa este condusă de preşedintele Senatului, Vasile Blaga.

Blaga a menţionat că au fost respectate prevederile regulamentare şi constituţionale cu privire la procedurile prealabile dezbaterii cererii de acordare a votului de încredere.

"Plenul va constata că nu este un impediment pentru continuarea lucrărilor având în vedere faptul că dispoziţiile regulamentare referitoare la cvorum şi majoritatea necesară adoptării unor hotărâri de către Camerele reunite trebuie înţelese ca mijloace procedurale minimale, de protecţie, în scopul respectării drepturilor tuturor membrilor ai Camerelor, şi nu ca instrumente de împliedicare a funcţionării Camerelor Parlamentului", a menţionat Blaga, propunând această decizie parlamentarilor, care au votat favorabil.

Blaga a mai menţionat că avizele comisiilor permanente sau procesele-verbale referitoare la audierea candidaţilor pentru funcţia de ministru au fost transmise anterior candidatului la funcţia de prim-ministru.

Pe ordinea de zi a reuniunii sunt trei puncte, respectiv prezentarea programului şi a listei guvernului de către premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu, dezbaterea programului de guvernare şi votul asupra Guvernului.

În sală sunt prezenţi şi câţiva parlamentari ai opoziţei.

• Grupul parlamentar al minorităţilor susţine condiţionat Guvernul Ungureanu
  

[color:4b1c=#333]Deputatul Nicolae Păun a declarat, joi, că parlamentarii minorităţilor "susţin condiţionat" Guvernul Ungureanu, condiţiile fiind creşterea pensiilor şi a salariilor din mai şi îmbunătăţirea mediului de afaceri şi că, dacă nu se respectă aceste cerinţe, sunt dispuşi să voteze [color:4b1c=#0494e1 !important]prima moţiune de cenzură.

Nicolae Păun a făcut declaraţiile în acest sens după o şedinţă a grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Deputaţii minorităţilor naţionale s-au întâlnit, joi dimineaţă, pentru a lua o decizie privind susţinerea Guvernului.

Înaintea şedinţei, deputatul Nicolae Mircovici a declarat, pentru MEDIAFAX, că există unele nemulţumiri, neîmpliniri în rândul minorităţilor naţionale pentru faptul că în coaliţie deciziile nu au fost în consonanţă cu punctele de vedere ale minorităţilor.

[color:4b1c=#333]"Există în rândul minorităţilor unele neîmpliniri, nemulţumiri, unele decizii luate de guvern nu au fost în consonanţă cu punctele noastre de vedere. Am susţinut măsurile de austeritate, dar sub [color:4b1c=#0494e1 !important]rezerva luării unor contramăsuri economice cum ar fi Legea holdingului, dar acestea nu au fost luate", a mai spus Mircovici.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale este alcătuit din 17 deputaţi.

Premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu, a cerut Parlamentului votul de învestitură pentru noul Guvern, atenţionând însă că nu poate avansa promisiuni nerealiste şi că poate lua în calcul doar o majorare "prudentă" a salariilor şi pensiilor, dacă situaţia economică va permite această creştere.

El a arătat că se va concentra pe asigurarea stabilităţii economice şi respectarea angajamentelor asumate de România în faţa Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

[b]"Propun un mod de guvernare pragmatic, onest şi modern, în care fiecare cetăţean să se poată recunoaşte. Nu vin în vremuri grele să prezint promisiuni nerealiste", a spus Ungureanu.

Premierul desemnat a susţinut că funcţiile ocupate până în prezent, de-a lungul carierei profesionale, l-au pregătit pentru a-şi asuma postul de şef al Guvernului şi a asigurat că "nu va pierde din vedere" dialogul cu societatea civilă şi organizaţiile neguvernamentale în ceea ce priveşte deciziile cu impact asupra populaţiei şi va combate în continuare atât evaziunea fiscală, cât şi corupţia, în care DNA şi ANI vor continua să fie "pilonii principali".

• Asigurarea alegerilor în termen este garanţia pentru încrederea cetăţenilor în partide
  

Noul Guvern va încerca să redea încrederea cetăţenilor în partide inclusiv prin reinstaurarea respectului între formaţiunile politice, iar cea mai mare garanţie care poate fi oferită în acest sens este asigurarea alegerilor în termen, a declarat premierului desemnat, Mihai Răzavn Ungureanu.

"Un alt obiectiv major este asigurarea stabilităţii politice prin reinstaurarea respectului şi a recunoaşterii reciproce a partidelor politice. Trebuie să redăm cetăţenilor încrederea în funcţionarea democratică a statului român, iar cea mai mare garanţie pe care credem că o putem oferi în acest sens este asigurarea legalităţii şi a constituţionalităţii alegerilor în termen. Alegerile sunt pentru toţi şi de aceea mă bazez în acest demers pe cooperarea cu opoziţia politică", a spus Ungureanu, în plenul Parlamentului.

El a arătat că întreaga clasă politică are de câştigat dacă neîncrederea în partidele politice va fi depăşită, iar cetăţenii se vor prezenta la vot în număr cât mai mare.

Premierul desemnat a precizat astfel că se va concentra pe ralansarea dialogului transpartinic, în principal pe subiecte de interes naţional, precum aderarea la Spaţiul Schengen, Tratatul de guvernanţă în UE, Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

"Chiar dacă de multe ori este mai eficient pentru un guvern să îşi atingă obiectivele urmărind drumul cel mai scurt, acest guvern nu va pierde din vedere consultarea cu partenerii de dialog social", a adăugat Ungureanu.

• Ungureanu îi roagă pe parlamentari să observe cât de tineri sunt miniştrii nominalizaţi
  

Premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu, i-a rugat pe parlamentari, în finalul discursului de solicitare a votului de învestitură pentru noul Guvern, să remarce cât de tinere sunt cele mai multe dintre persoanele nominalizate pentru posturile de miniştri.

"Am o rugăminte personală către dumneavoastră: uitaţi-vă la cât de tineri sunt marea majoritate", a spus Ungureanu parlamentarilor.
[/b]

[color:26e8=#333]România a fost singura ţară din UE care a aplicat o [color:26e8=#0494e1 !important]reducere a salariilor bugetarilor cu 25%, dar nicio altă ţară din UE nu a înregistrat o creştere cu 120% a cheltuielilor publice cu personalul, a declarat miercuri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
[color:26e8=#333]
[b]"Înainte de 2008 am avut o creştere cu 120% a cheltuielilor cu salarii în România. Aud că nicio ţară din Europa n-a redus salariile cu 25%, dar vă întreb dacă există vreo ţară în care salariile au crescut cu 120%?, a arătat Isărescu.

Oficialul băncii centrale a amintit că înainte de criză toţi politiceni argumentau creşterile salariale prin faptul că "bugetarul român, ca să nu fie corupt, trebuie să fie mai bine plătit".

"Nu ştiu dacă acum este mai puţin corupt (bugetarul - n.r.). Şi asta n-ar fi fost o problemă, dar s-a suprapus cu un plus de 200.000 de noi bugetari", a continuat Isărescu.

[color:26e8=#333]Guvernatorul BNR a arătat că ţara cu cea mai mare creştere a salariului real din Europa ultimilor 30 de ani a fost Grecia, deşi [color:26e8=#0494e1 !important]economia acestei ţări nu permitea o îmbunătăţire atât de consistentă a nivelului de trai.

[color:26e8=#333]Guvernul a redus în vara anului 2010 salariile din sectorul public cu 25%, a crescut [color:26e8=#0494e1 !important]TVA de la 19% la 24% şi a tăiat cu 15% majoritatea ajutoarelor sociale, pentru a reduce deficitul bugetar în conformitate cu acordurile semnate cu FMI şi Comisia Europeană.

De la începutului anului trecut, salariile în sectorul public au fost majorate cu 15%.
[/b]

[color:63e7=#333]Exporturile au totalizat anul trecut 45,01 miliarde [color:63e7=#0494e1 !important]euro, în creştere cu 20,5%, iar importurile au urcat cu 16,7% şi au ajuns la 54,73 miliarde euro, rezultând astfel un deficit de 9,72 miliarde euro, apropiat de cel din 2010.

[color:63e7=#333]Exporturile FOB realizate în anul 2011 au fost de 190819,6 milioane lei (45016,8 milioane [color:63e7=#0494e1 !important]euro), iar importurile CIF au fost de 231953,2 milioane lei (54739,0 milioane euro). Comparativ cu anul 2010, exporturile au crescut cu 21,2% la valori exprimate în lei (20,5% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 17,4% la valori exprimate în lei (16,7% la valori exprimate în euro)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

[color:63e7=#333]Astfel, deficitul comercial a ajuns la 41,133 miliarde lei (9,722 miliarde [color:63e7=#0494e1 !important]euro), mai mare cu 1,008 miliarde lei (188,3 milioane euro) decât cel înregistrat în 2010.
[color:63e7=#333]
[color:63e7=#333]Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost anul trecut de 135,673,9 miliarde lei (32,006 miliarde [color:63e7=#0494e1 !important]euro) la expedieri şi de 168,464 miliarde lei (39,741 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 71,1% din total exporturi şi 72,6% din total importuri.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute, în 2011, de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (41,2% la export şi 34,6% la import) şi alte produse manufacturate) (33,4% la export şi respectiv 30,6% la import).

În luna decembrie 2011, conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 14,176 miliarde lei (3,268 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 18,591 miliarde lei (4,289 miliarde euro). Comparativ cu decembrie 2010, exporturile au crescut cu 0,2% la valori exprimate în lei (au scăzut cu 0,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 4,7% la valori exprimate în lei (3,7% la valori exprimate în euro).

Faţă de luna noiembrie 2011, exporturile din decembrie au scăzut cu 20,8% la valori exprimate în lei (20,6% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 15,4% la valori exprimate în lei (15,1% la valori exprimate în euro). Deficitul comercial a fost astfel de 4,415 miliarde lei (1,02 miliarde euro), mai mare cu 793,5 milioane lei (177 milioane euro) decât cel înregistrat în ultima lună a anului 2010.

Statul român nu-şi mai poate permite, fără aplicarea unei taxe, situaţii precum cea din 2010, când mai mult de 60% din maşinile second-hand importate erau mai vechi de zece ani, a declarat, miercuri, ministrul propus pentru Mediu, Laszlo Borbely.

"Din aceste taxe am putut să alocăm câte 3.800 de lei, un voucher pentru fiecare cetăţean, care 300.000 de proprietari auto au putut să ducă la Remat maşinile şi să fie o poluare mai mică. Acesta este rostul taxei auto", a menţionat acesta după încheierea audierii sale în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

[b]Potrivit afirmaţiilor sale, decizia de suspendare a taxei auto pentru înmatricularea maşinilor mai vechi de cinci ani a fost luată şi având în vedere statisticile care au arătata că anul trecut, deşi am informat cetăţenii, nu au fost acele patru luni sau cinci luni îndestulătoare ca acei care au vrut să vândă maşinile pentru această taxă.


[/b]

[color:3df2=#333]Circulaţia este închisă pe A2 Bucureşti-Feteşti şi pe 29 de drumuri naţionale, iar pe unele tronsoane de [color:3df2=#0494e1 !important]drum este restricţionat traficul greu, a anunţat CNADNR, precizând că joi va fi deszăpezită şi Centura de Sud a Capitalei, în urma intervenţiei rezultând galerii de zăpadă de patru-cinci metri.
[color:3df2=#333]
[b]UPDATE 11:30 - Porturile de la Marea Neagră au redevenit operaţionale

Potrivit Căpităniei Zonale Constanţa, porturile Constanţa Nord, Constanţa Sud - maritim şi fluvial şi Mangalia au fost redeschise în cursul acestei dimineţi. Manevrele navelor continuă să fie sistate în Portul Midia din cauza vântului puternic.

Navigaţia pe Canalul Dunăre - Marea Neagră se desfaşoară pe un şenal cu gheaţă spartă, în timp ce Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari este închis de mai multe zile din cauza podului de gheaţă format.

UPDATE 09:30 - Circulaţie închisă pe autostrada A2 Bucureşti - Feteşti şi pe 29 de drumuri naţionale

Traficul a fost redeschis joi pe DN 2A Urziceni - Slobozia pentru toate categoriile de vehicule şi pe DN 1B Săhătel - Buzău, DN 61 Ghimpaţi - Corbii Mari, DN 5B Giurgiu - Ghimpaţi şi DN 51A Zimnicea - Piatra pentru maşinile de până în 3,5 tone.

Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au precizat că pe Centura de Sud a Capitalei, între DN4 şi DN5, au mai rămas de deszăpezit aproximativ doi kilometri, astfel că aceasta ar putea fi redeschisă joi, precizând că în urma deszăpezirii au rezultat galerii cu înălţimea de patru - cinci metri.

Totodată, au fost redeschise legăturile cu Moldova, cu Constanţa şi cu Tulcea, unde se circulă cu restricţii pentru traficul greu.

Circulaţia este închisă pe[color:3df2=#333]autostrada A2 Bucureşti - Feteşti, pe Centura de Sud a Capitalei, şi pe DN 1D Albeşti - Urziceni, DN 22 Râmnicu Sărat - Brăila, DN 23A Gologanu - Ciorăşti, DN 23B Măicăneşti - Ciorăşti, DN 2C Costeşti - Slobozia, DN 2N Bogza - Jitia, DN 2R Jitia - Vintileasca, DN 2B Buzău - Galaţi - frontiera cu Republica Moldova, DN 11A Oneşti - Podu Turcului, DN 2D Focşani - limita cu judeţul Covasna, DN 2M Focşani - Odobeşti - Andreiaşu de Jos, DN 23 Focşani - Brăila, DN 2L Tişiţa - Satu [color:3df2=#0494e1 !important]Nou, DN 24 Cosmeşti - Bârlad, DN 2 Urziceni - limita judeţului Vrancea, DN 25A Fundeni - Năneşti, DN 5A Mogoşeşti - Izvoarele, DN 24D Bârlad - Cuca - Tuluceşti, DN 31A Olteniţa - Mănăstirea, DN 3A Lehliu - Feteşti, DN 3 limită judeţ Ilfov - Călăraşi, DN 25 Tecuci - Şendreni, DN 41 Olteniţa - Daia, DN 21A Bărăganu - Ţăndărei, DN 22F Horia - Nalbant, DN 65A Roşiorii de Vede - Turnu Măgurele, DN 5C Giurgiu - Zimnicea, DN 65E Roşiorii de Vede - Furculeşti, potrivit situaţiei înregistrate până la ora 9.00.

Traficul greu este restricţionat pe 25 de drumuri naţionale. Astfel, pe autostrada autostrada A2 tronsonul Feteşti-Cernavodă, DN2A Constanţa -Mihail Kogălniceanu - Hârşova, DN22C Cernavodă-Basarabi, DN3 Basarabi - Constanţa, DN 71 Moroieni - Sinaia, DN 22 Măcin - Tulcea - limită judeţ Constanţa, DN 10 Braşov - Buzău, DN 1 Bucureşti - Ploieşti, DN 22A Hârşova - Cataloi, DN 3B Călăraşi - Feteşti - Vlădeni, DN 21 Brăila - Slobozia - Călăraşi, DN 22D Măcin - Caugagia, DN 22E Brătianu - Gărvan, DN 51 Izvoarele - Zimnicea, DN 31 Cuza Vodă - Olteniţa, DN 4 Bucureşti - Olteniţa, DN 1B Săhăteni - Buzău, DN 61 Ghimpaţi - Corbii Mari, DN 5B Giurgiu - Ghimpaţi, DN 51A Zimnicea - Piatra
este restricţionat traficul pentru maşinile de peste 3,5 tone.

De asemenea, pe autostrada A1 Piteşti - Bucureşti DN 1A pe sensul Săcele -Blejoi, DN 2 Focşani - Adjud - Bacău, DN 2 Roman - Bacău (pe sensul spre Bacău), DN 6 Bucureşti -Alexandria, DN 2 Bucureşti - Urziceni, DN 5 Bucureşti - Giurgiu, DN 11A, sectorul Podu Turcului-Bârlad, DN 2 sectorul cuprins între limita judeţului Buzău şi limita judeţului Bacău sunt restricţii pentru maşinile de pentru 7,5 tone.

[color:3df2=#333]Şoferii sunt sfătuiţi să nu pornească la drum dacă nu este absolut [color:3df2=#0494e1 !important]necesar. În cazul în care călătoria nu poate fi amânată, şoferii trebuie să-şi echipeze maşinile cu anvelope de iarnă şi să aibă lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip, o rezervă de combustibil, precum şi sistem de climatizare-dezaburire funcţional.

În cazul în care traficul rutier se întrerupe din cauza zăpezii, şoferii sunt sfătuiţi să oprească autovehiculele în afara părţii carosabile, pentru a permite utilajelor de deszăpezire să intervină.

[color:3df2=#333]Nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de [color:3df2=#0494e1 !important]drum public constituie contravenţie şi se sancţionează cu reţinerea permisului de conducere pentru o perioadă de 60 de zile şi cu amendă de la 6 la 8 puncte, respectiv de la 420 la 560 de lei.

Şoferii sunt obligaţi să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor când carosabilul este acoperit cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă.

• Opt linii de cale ferată închise, alte 12 cu restricţii, 165 de trenuri anulate
  

Potrivit situaţiei anunţate până la ora 9.00, din cele 1.947 de trenuri de călători au fost anulate 165, fiind închise opt linii de circulaţie.

Joi dimineaţă nu mai erau trenuri blocate, dar pe 12 linii de cale ferată se circulă cu restricţii, au precizat reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

Pe unele linii de cale ferată locomotivele electrice au fost înlocuite cu locomotive Diesel, din cauza poleiului depus pe firele electrice.
[/b]